4 Septembrie 2010, 11:48 am
De mai mulţi ani sunt un susţinător al proiectului „Fabricat în Iaşi” şi el poate fi extins până la „Fabricat în România” sau după cum l-a definit deputatul Tudor Ciuhodaru „Made in Romania”. Sunt unul din împătimiţii care fac cumpărături în pieţele din Iaşi, cumpărând produse naturale şi încercând să le iau de la adevăraţii producători şi nu de la intermediari. Sunt de asemenea deranjat de faptul că în toate supermarket-urile nu găseşti decât tot felul de fructe aduse de prin toate colţurile lumii şi extrem de puţine de la noi din ţară.
În alte ţări este o adevărată tradiţie ca cei de acolo să cumpere propriile produse, fiind în mod clar sprijinit mediul economic local. Din păcate, ideea unui TVA de 5 % doar pentru produsele româneşti, deşi pare tentantă şi extrem de pozitivă, nu se susţine, pentru că Uniunea Europeană nu ne permite să afectăm principiile concurenţei într-o economie de piaţă liberă iar ideea ar crea dezechilibre şi am fi sancţionaţi de Uniunea Europeană.
Îl salut însă pe Tudor Ciuhodaru pentru faptul că vine şi el în echipa celor interesaţi de promovarea produselor locale. Va trebui însă să găsim altfel de resorturi, în aşa fel încât ieşenii şi evident toţi românii să îşi creeze un obicei din a cumpăra produsele fabricate la nivel local sau naţional. Orice leu plătit pentru un produs fabricat în Iaşi se întoarce în bunăstarea ieşenilor. Şi dacă Tudore doreşti să avem şi rezultate privind promovarea acestui comportament social naţionalist, fii mai atent la ce iniţiative legislative depui ca să nu ducem în derizoriu subiectul. O pistă falsă nu ajută ci desfiinţează o idee nobilă şi ar fi păcat. Te aştept la cumpărături în piaţa Alexandru în fiecare duminică de la ora 9. Dacă vei chema şi televiziunile şi vei da şi un comunicat de presă îţi garantez că obţinem efectul potrivit.
M-au prins la piata
4 Septembrie 2010, 11:12 am
Zilele trecute am participat la întâlnirea grupului de lucru de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, legată de soluţiile pentru Sistemul Energetic Naţional. În România sunt 3 puncte critice dependente de combustibili aduşi din afara ţării. Este vorba de Iaşi, Suceava şi Giurgiu. Dacă la alte CET-uri din ţară mai pot fi găsite soluţii la nivel naţional, utilizând lignitul sau gazul metan din producţia internă, la Iaşi este cu totul altceva. Şi la Suceava problema este similară, numai că aici edilii locali au fost prevăzători şi nu au lăsat totul pe ultima sută de metri.
De mai bine de 2 ani am insistat că soluţia pentru ieşeni, în condiţiile actuale, se regăseşte cel mai bine în eficentizarea prin montarea unor turbine de cogenerare de înaltă eficienţă. Soluţia este clar evidenţiată şi în studiile uitate în sertarele primăriei. Asocierea în parteneriat public- privat rămâne varianta care permite salvarea nu numai a CET-ului ci şi a ieşenilor.
Ieşenii au fost bulversaţi de tot felul de termeni tehnici sau comerciali, percepţia publică devenind confuză şi permiţând tot felul de speculaţii ale primarului Nichita. S-a vorbit de modernizare, de eficientizare, de procesare şi mai nou de concesionare. De ce atâta ceaţă? Îmi este până şi mie jenă să critic din nou stilul primarului pentru că nu ai cum să nu vezi că se joacă cu ieşenii în loc să fie responsabil. A lăsat CET-ul să devină un cancer pe bugetul local fără să îl trateze din timp, iar astăzi suntem la limită.
Presa locală a relatat ceea ce a aflat de la primar, legat de întâlnirea de la Ministerul Administraţiei şi Internelor de la grupul de lucru. Nu se ştie însă de faptul că procesarea de cărbune era imposibilă, una din temele strategiei grupului de lucru fiind legată de clarificări legislative pe marginea modelului de contract pentru procesare de cărbune. Subiect nou pentru ANRE şi ANRSC, autorităţi care au fost puse în faţa acestei ”invenţii” comerciale ce nu are clarificări atât privind costurile tehnologice cât şi în ce priveşte modurile de valorificare a energiei electrice. Procesarea cu bulgarii la Iaşi a căzut sau va cădea cu certitudine datorită acestor aspecte. Nu există timpul necesar pentru clarificările legislative corespunzătoare procesării, mai mult, profesorul Dan Gheorghiu de la ICPE are exact aceleaşi reţineri ca şi mine legate de posibilitatea de a evidenţia real costurile procesării.
Sunt absolut convins, spre dezamăgirea mea, că primarul Nichita premeditează anumite decizii legate de CET. Am ajuns în luna septembrie şi nu a făcut nici un demers privind achiziţiile de cărbune, întârziind nepermis de mult eliminarea riscurilor de a nu avea căldură în această iarnă. Nu m-ar mira ca după ce eşuează în variantele procesare, concesionare, etc., să ne pună iarăşi în faţa unui spectacol caraghios în Consiliu Local şi să cumpere pe la sfârşitul anului aceeaşi huilă de la aceeaşi furnizori, evident, la un preţ usturător, cam la fel ca situaţia din 2007, ceea ce va distruge şi mai mult stabilitatea financiară a CET.
Domnule Nichita, am ajuns să compar răul cu mai răul. Dacă aducerea în stare de faliment este o practică obişnuită la regiile şi societăţile din subordinea Consiliului Local, CET–ul nu merită acelaşi tratament. Poţi să renunţi la autobuze, poţi să repari cu alte firme străzile din Iaşi dar nu poţi înlocui căldura şi apa caldă, iar CET-ul nu a fost prioritatea numărul 1. Un fapt curios este că unul dintre cei 2 acţionari apropiaţi PSD de la firma bulgară este menţionat în raportul Comisiei de Anchetă de la Nicolina. Interesant, nu? Aşa că, apare şi o întrebare suplimentară: de câte ori l-aţi auzit pe primarul Nichita să fie supărat pe distrugerea industriei ieşene? De ce nu a luat niciodată atitudine dacă tot spune că îi pasă?
Domnule primar, nu esti un spectator al Iaşiului, ci unul din cei responsabili de a corecta toate disfuncţiile de la nivel local. Voi avea un sentiment aparte atunci când vor fi chemaţi la audierile DNA pentru Nicolina indivizi pe care îi cunoşti şi din afacerea CET.
1 Septembrie 2010, 9:54 am
Cultură prin mici scenete de teatru organizate la clădirile care au importanţă istorică sau culturală în Iaşi. Aceasta ar fi propunerea pe care nu mă sfiesc să o adresez organizatorilor celui mai mare eveniment al Iaşiului şi anume sărbătorile prilejuite cu ocazia Sfintei Cuvioase Parascheva. Nu fac referire la programul religios care îşi are cursul lui firesc, fac însă referire la evenimentele colaterale sau mai bine zis la o completare elegantă şi de imagine a Iaşiului în contrast cu tarabele care sunt amplasate în anumite locuri ale Iaşiului pentru comercianţii care vând tot felul de produse.
Ideea mi-a venit de la nenumăratele discuţii purtate cu domnul Mitican, un pasionat al istoriei legată de evenimentele Iaşiului. Iaşiul este plin de clădiri care au greutate istorică, aş enumera doar Casa Pogor, Palatul Copiilor (în care şi-a avut reşedinţa regina Maria), Palatul Roznovanu şi mă opresc, pentru că lista ar putea deveni interminabilă. În arhivele Iaşiului există relatări care s-ar putea concretiza în scene care să redea fragmente din istoria aferentă acestor clădiri. Mi-ar face plăcere să asist la o reproducere a unui dialog la Casa Pogor a paşoptiştilor în limbajul acelor vremuri, la fel cum aş merge cu copilul meu la Palatul Copiilor ca să o ascult pe Regina Maria ţinând un discurs al Casei Regale de prin 1916. Cu certitudine şi Creangă ar fi interesant, dacă la bojdeuca sa ar fi rememorate poveşti ale acelor vremuri. Artiştii pe care îi are Iaşiul la toate instituţiile de cultură ar putea conlucra cu autorităţile pentru o agendă de evenimente reproducând prin scene de teatru acele timpuri. Sunt sigur că mulţi dintre oamenii de cultură ai Iaşiului ar avea deschidere pentru un asemenea program cultural şi ar accepta ca aceste scenete inedite să reproducă momente şi personaje importante din istoria Iaşiului.
Este o propunere publică care este adresată autorităţilor locale şi care poate oferi Iaşiului nu doar imaginea unui oraş asediat de peste un milion de pelerini, ci imaginea unei adevărate capitale culturale. Evenimente oarecum similare mai au loc în ţară şi reproduc perioada medievală, fiind deja cunoscute şi apreciate cele care se desfăşoară la Sibiu, Braşov, Sighişoara şi nu numai. Cu certitudine construcţia unui asemenea eveniment plecând de la această idee este la îndemâna lumii culturale ieşene şi ne-ar permite să fim prezentaţi şi altfel de către toată mass-media la nivel naţional.
31 August 2010, 2:26 pm
Cazul mansarda pare a fi demn de un subiect a unei zone crepusculare. Am primit o petiţie din partea unor locatari din Bulevardul Ţuţora Nr. 3, acest bloc are parte de o mansardă proaspăt construită şi deja locuită.
Istoria evenimentelor sună cam aşa: este adus un notar care pregăteşte acte autentice, prin care cea mai mare parte a locatarilor acceptă utilizarea condominului pentru construcţia unor mansarde. Acceptul este condiţionat de reabilitarea termică a blocului şi de renovarea casei scării pe cheltuiala firmei. Finalul este previzibil, nici reabilitare şi nici lucrări pe casa scării. Mai mult, firma respectivă, adică S.C. Trustul de Construcţii Moldova S.R.L. Iaşi începe lucrări fără a avea absolut nimic: nici autorizaţie de construcţie, nici avize de la primărie de orice fel.
Am făcut solicitări oficiale către mai multe instituţii şi anume: Inspectoratul de Stat în Construcţii, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi şi evident la Primăria Muncipiului Iaşi. Toate răspunsurile confirmă ilegalităţi, fac referire la dosare penale şi la ordine de sistare a lucrărilor şi chiar la autorizaţii de demolare. Toate aceste răspunsuri sunt doar foi de hârtie fără nici un fel de finalitate, pentru că problemele nu se rezolvă. Datorită acelor acte autentificate notarial semnate de o parte din locatari, aceştia sunt nevoiţi să dea în judecată firma de construcţii pentru că nu şi-a îndeplinit obligaţiile în totalitate. Este la fel de evident faptul că, majoritatea fiind pensionari, nu pot susţine financiar un asemenea demers, rămânând păcăliţi de interesele din spatele acestor iţe încurcate.
Ciudat este că Primăria Municipiului Iaşi răspunde de două ori. Odată îmi aduce la cunoştinţă faptul că firma ar fi fost sancţionată contravenţional, somată să sisteze lucrările, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi a fost sesizat în vederea urmăririi penale. Al doilea răspuns este mai elaborat, însă dă de înţeles că acea contravenţie ar fi fost anulată printr-o decizie a Tribunalului Iaşi şi că proprietarii noilor mansarde au fost somaţi să intre în legalitate prin prezentarea unor documente care să legifereze prezenţa lor în bloc. Mai pe româneşte, primăria acceptă acoperirea ilegalităţilor din acest caz, dând şi soluţii privind calea de urmat.
Cazul mansarda este multiplicat în multe alte locuri din oraş, nimeni nu a fost tras la răspundere iar instituţiile s-au acoperit de hârtii fără valoare pentru cei care locuiesc în asemenea blocuri. Nu pot să îi acuz pe cei care locuiesc în mansarde, pentru că au fost de bună credinţă şi au cumpărat cu acte autentice aceste spaţii de locuit. Este de asemenea de neînţeles cum de au reuşit să fie conectaţi la utilităţi, atât timp cât mansardele au fost construite total în afara legii. Ar fi interesant de întrebat şi E-On Gaz şi E- On Electrica precum şi RAJAC referitor la legalitatea de încheiere de contracte penstru asemenea spaţii.
Sunt mansarde realizate fără asemenea probleme de legalitate. Cea mai mare parte însă, fiind construite în afara cadrului legal, arată complicitatea tuturor factorilor responsabili legali care nu au luat nici o măsură concretă prin care locatarii, precum cei din Bulevardul Ţuţora Nr. 3, să fie protejaţi şi apăraţi de abuzuri. Cea mai mare vină aparţine, evident, responsabililor de urbanism ieşiean din primărie. Ce spuneţi domnule primar? Aveţi un răspuns constructiv pentru cei păcăliţi?
31 August 2010, 1:59 pm
Se discută foarte mult de parcările publice din Municipiul Iaşi. Teoretic, subiectul este încă în discuţie, fiind supus dezbaterii publice. Până când aleşii locali, sau mai bine zis primarul, să îşi impună stilul pe acest subiect, primăria efectuează licitaţii pentru parcările din spatele blocului.
Un caz concret ţine de parcarea licitată de către Primăria Iaşi corespunzătoare străzii Petre Ţuţea Nr. 21. Anunţul public a făcut referire la 22 de locuri de parcare, fiind menţionate câteva imobile care au avut drept de participare la licitaţie.
Finalul este unul cât se poate de prost, pentru că acea parcare ar fi trebuit să presupună conformitate cu prevederile din anexa 1 a HCL 144/2007 din articolul 2, articolul 22, articolul 24, toate corespunzătoare HG 955/2004. Mai clar, trebuiau acceptate la licitaţie toate persoanele care locuiesc în zona respectivă, ceea ce nu s-a întâmplat, trebuiau să rămână o treime din numărul locurilor de parcare pentru parcare ocazională şi nu a rămăs nici unul. De asemenea era necesară şi rezervarea unor locuri pentru aprovizionarea unor magazine de la parterul blocurilor, evident nici acest lucru nu s-a respectat.
Finalitatea este cel puţin derutantă, ca să nu zic cel puţin lipsită de logică. O parte din locatarii unui bloc din Petre Ţuţea Nr. 19 au descoperit că nu mai există nici un loc de parcare şi nici nu au avut posibilitatea să se înscrie la această licitaţie aşa că au posibilitatea să îşi parcheze maşina în altă parte, asta dacă nu mai apucă primăria să facă alte licitaţii. Cert este că odată ce nu ai prins loc de parcare şi toate locurile au fost ocupate, nici într-o altă parcare din apropiere nu poţi să licitezi, pentru că aceaşi hotărâre de Consiliu Local în vigoare încă nu îţi permite să ai acces în parcarea de reşedinţă a altor blocuri.
Situaţia este de-a dreptul stupidă, iar aşteptările ieşenilor pe marginea strategiilor primarului privind parcările contra cost sau orice alt mod de concesionare care va fi gândit, s-ar putea să fie pline de dezamăgire. Dacă concesionarea parcărilor nu va fi privită ca o puşculiţă cu destinaţie clar orientată către firme proaspăt specializate în parcări, poate mai avem o şansă. Dacă nu, ieşenii pot să îşi cumpere biciclete şi să testeze pistele proaspete, însă îi rog să îşi monteze sonerii agresive, goarne sau vuvuzele atunci când vor trece prin mijlocul unei staţii a mijloacelor de transport.
31 August 2010, 1:18 pm
Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc a ieşit ieri la rampă anunţând sec: PNL a trădat. Vehemenţa sa nu este deloc surprinzătoare pentru că niciodată controversatul deputat PSD-ist nu a făcut declaraţii neclare. Obiceiul său presupune acorduri principiale, chiar nescrise, pe care le foloseşte într-o formă extrem de autoritară.
Interesant este că declaraţiile făcute aseară la o oră de maximă audienţă pe un post de televiziune aparţinând trustului domnului Voiculescu, au fost extrem de tranşante, detaliind inclusiv înţelegerile din perioada ultimilor 2 ani ai guvernării Tăriceanu. Nu faptul că Viorel Hrebenciuc s-ar simţi trădat iniţial de Tăriceanu, iar astăzi de Crin Antonescu, ar reprezenta un subiect de o importanţă deosebită, ci legăturile subterane ale politicii româneşti devoalate cu atâta sinceritate.
PSD face un joc politic, îi este suficientă evoluția din sondaje şi nu mai are nevoie nici de PNL, nici de Crin Atonescu şi nici de primarul Sibiului Iohannis. Considerându-se pe val, PSD încearcă să-şi măture adversarii visând din nou la soluţia partidului stat. Atitudinea din ultima perioadă trădează însă un reflex de mentalitate tipic comunistă. De 20 ani fostele structuri ale PCR au consolidat arhitectura social democrată din ziua de astăzi, comportamentul şi strategia de luptă politică, după cum se vede, nu au scăpat de tarele vechiului sistem. Nu s-a înţeles că în România, maturitatea politică va trebui să însemne întodeauna un dialog între mai multe forţe politice.
PNL-ul răspunde slab acestei provocări sau mai bine zis aproape deloc. În primul rând nu prea are cum să dea explicaţii legate de înțelegerea cu PSD-ul. De altfel a negat-o vehement ca să nu spunem că a minţit, deşi e limpede că au existat înţelegeri nu doar punctuale, ci de substanţă şi pe termen lung. Eu rămân încă optimist în ceea ce priveşte reconstrucţia dreptei în România, pentru că nu se poate justifica totul doar prin animozităţile personale dintre lideri ai PNL și PDL.
Speranţa mea este că mesajul lui Viorel Hrebenciuc va trezi spiritul liberal nu către reacţii adolescentine, ci către maturitate politică. Dacă PNL nu își va consolida un mesaj de dreapta foarte clar, va deveni o ţintă uşor de atacat de către social democraţi. Viorel Hrebenciuc iese rar la rampă, nu vorbeşte mult şi generează subiecte care ţin mass-media în tensiune precum flacăra violet. Electoratul de dreapta nu cred că înghite prietenia liberală cu social democraţii, nu are cum. La nivelul Iaşiului înţelegerile Nichita - Fenechiu, adică PSD – PNL au fost foarte pragmatice pentru posturi cheie şi jocuri de interese, adică pentru uzul unei echipe mici şi nu pentru reacţia celor care sunt de dreapta. Iar asta costă politic. Nu poți să votezi cu un partid doar pentru că vei avea suprema mulţumire a ocupării unor posturi publice de zece, douăzeci de oameni ai partidului respectiv. Ar fi prea naivă o asemenea mentalitate şi mă îndoiesc că elitele intelectuale de dreapta sunt satisfăcute de acest gen de rezultate.
Propunerea lansată şi de mine pentru o alianţă la nivel local cu PNL a fost multiplicată şi în alte cercuri de către alți colegi de-ai mei din PDL. Motivul: e o construcție viabilă pe termen lung, pentru ca dreapta să nu fie responsabilă de guvernări totalitare similiare perioadei 1990 -1996 sau 2000 – 2004. Chiar dacă răspunsul local s-a lăsat aşteptat şi nu este nici astăzi consistent, eu încă îmi păstrez opinia că strategiile necesare Iaşiului ar trebui să fie o construcție comună între PDL şi PNL, atât la nivelul Consiliului Local cât şi la nivelul Consiliului Județean. Altfel, votul liberalilor rămâne doar un instrument de troc cu PSD-ul şi nu are nici o greutate pragmatică care să corespundă dreptei, adică sunt voturi irosite.
Dacă mesajul lui Hrebenciuc va însemna pentru PNL o relansare a negocierilor cu PSD, dreapta în România va suferi consecințele propriilor erori. În ziua în care liderii liberali se vor ridica peste dimensiunea unor conflicte cu persoane și vor fi vizionari, se vor pune bazele pentru o colaborare a dreptei, soluţie mai presus de numele politicenilor din ziua de astăzi.
26 August 2010, 1:25 pm
Căldura ieșenilor în această iarnă este un subiect de maximă importanță. Atunci când s-a luat decizia să nu se facă achiziții de combustibil și să fie inițiat un mod de a procesa huilă pentru o firmă privată, nimeni nu a făcut o analiză asupra a ceea ce înseamnă asta. Nu e același lucru să închei un contract de procesare față de așa zisele licitații din anii anteriori pentru achizițiile de cărbune. Procesarea de huilă este un subiect extrem de sofisticat în ceea ce privește stabilirea costurilor și beneficiilor părților. După părerea mea, poate fi o loterie, pentru că s-a refuzat prezentarea publică a unor date care ar putea să facă lumină. Fac referire la costul procesării și structura acestuia, pierderile tehnologice, calculele tehnologice care ţin cont de caracteristicile tehnice ale cărbunelui, randamentul instalațiilor și gradul de acoperire a capacității de producție, riscuri legate de opriri și reporniri ale instalațiilor care generează cheltuieli imense etc.
Mă opresc aici cu detaliile tehnice greu de înțeles, oricum lipsa totală a oricărei informații crează suspiciuni absolut normale. Dacă totul ar fi corect, nu ar fi nici o problemă să fie prezentat public. Culmea este că administrația la secret, inițiată de primarul Nichita, rupe total de realitate, nu doar consilierii locali ai opoziției, ci și proprii membrii PSD. Felia CET devine un sandwich ținut sub cheie de primarul Nichita, obsedat de frica de transparență pe acest subiect.
Cariera mea profesională și experiențele din domeniul industriei, îmi permit să spun că procesarea în general, a fost cel mai dubios mod de a face bani cu instalațiile statului român. Niciodată nu au existat elemente clare în contractele de procesare pentru că detaliile tehnice sunt ușor de manipulat, imposibil de identificat și generează profituri inimaginabile. Bănuiala mea este că afacerea procesării de cărbune la CET este îndelung pregătită de către primarul Nichita, care a anulat nejustificat orice alternativă de achiziție de combustibil lăsând ieșenii din nou dependenți de o afacere şi nu de o soluţie pe ceea ce înseamnă securitatea lor din această iarnă.
Într-un articol din presa locală ieșeană, aflu că firma care încearcă această afacere cu energie are un puternic iz politic cu legături până la persoane din apropierea lui Adrian Năstase. Numele vehiculate sunt Ristea Priboi și un domn Gabriel Dumitrescu, persoane ale căror funcții anterioare îi plasează în zone de influențe PSD. Liniștea din jurul acestui subiect ori ascunde discret un interes major al instituțiilor abilitate și responsabile de urmărirea aranjamentelor ilegale, ori pur și simplu nu se înțelege și nu se știe ce este aceea procesare și cât de corectă este pentru ieșeni.
Energia electrică ce urmează a fi vândută este în mod evident miza afacerii. Ciudat este faptul că energia electrică produsă din cărbune în instalațiile CET este dacă nu cea mai scumpă posibil, atunci cu certitudine în topul prețurilor de producție. Cea mai ieftină energie este cea produsă de hidrocentrale, eoliană, solară și evident cea nucleară. Prețurile de pe piața energiei sunt reglementate în așa fel încât să nu suportăm variații foarte mari. Mai există și obligația de achiziționare a certificatelor verzi, special pentru a încuraja producția de energie din surse regenerabile.
Secretul de fapt, nu ține de prețurile de achiziție a cărbunelui cumpărat de firma bulgară sau de prețul de vânzare a energiei electrice. Secretul afacerii constă în condițiile contractului pe care CET îl poate încheia sub umbrela secretoasă a primarului Nichita. Acest gen de contracte de procesare de către administrația publică prin intermediul CET nu este clar reglementat, deși principial cam la orice asociere până acum legate de servicii publice, conform legii ar trebui să se efectueze licitații. Banul public sau serviciul public oferit de către administrația publică, este exact rolul acesteia, prin urmare nu ar trebui negociat cu ușile închise. Explicațiile date până acum sunt extrem de superficiale în raport cu importanța asigurării securității populației în ceea ce privește agentul termic pentru perioada de iarnă.
Unele instituții publice ar trebui să se autosesizeze, tot ce nu este clar, cel puțin în administrația primarului Nichita, întotdeauna a fost justificat de interese foarte dubioase. Jocul de-a administrația a ajuns prea departe, aici nu vorbim de o gaură în șoseaua din fața blocului și de rubrica două parale de polemică politică pe marginea lipsei ajutorului oferit de către toată lumea CET-ului. Procesarea de la CET este 100% un subiect controlat și gestionat de primarul Nichita fără a lăsa pe nimeni să se apropie, iar simplul fapt că ofertanții au nume redutabile din zona PSD îmi crează frisoane în ceea ce privește evoluția sănătoasă a CET sau accentuarea prăbușirii acestuia. Sper să nu avem același final precum la AUTOBUZUL, Politehnica, RATP și lista rămâne deschisă.
26 August 2010, 11:37 am
”Primăria are cine să o conducă. La solicitări și întrebări pot răspunde Mihai Chirica, Cristina Oțeleanu și Cosmin Coman. La revedere.”
Comentariile sunt de prisos, replica aparținând viceprimarului Romeo Olteanu, proaspăt plecat în concediu. Primarul Gheorghe Nichita se află la rândul său tot în concediu. Îmi pun întrebarea ce rost mai are hotărârea de Consiliu Local care a stabilit organigrama primăriei, dacă oricum ar fi, nici o regulă sau lege nu contează, ci doar controlul dus până la absurd de către primarul Nichita.
Îmi aduc aminte de perioada comunistă și de manipularea împinsă până la prostie. Toate acestea definind obsesiile Partidului Comunist Român de a nu accepta dialogul sau colaborarea. Ieșirile media ale edililor PSD-iști cu funcții de aleși locali trădează subțirimea intelectuală și incapacitatea de a înțelege că timpul partidului stat s-a încheiat. Nu mă miră însă, nici liderii naționali nu dau dovadă că înțeleg politica după 20 de ani de la revoluție. Junele Ponta, proaspăt categorisit de Iliescu ca fiind un cârlan, promovează la rândul său anticipate, suspendări sau o nouă noțiune constituțională numită Guvern de Serviciu.
Ridicolul frizează însă absurdul în Primăria Municipiului Iași, la fel cum responsabilitatea primarului Nichita legată de funcționarea CET, starea deplorabilă a RATP, falimentul echipei de fotbal, șantierele uitate prin Iași și orice altceva din ceea ce înseamnă rolul său sunt transferate întotdeauna ca fiind din vina PDL, parlamentari, guvern și evident președintele Băsescu. Realități atât de clare și evidente nu sunt însă văzute de analiștii media, prin urmare discursul politic corect și real lipsește, fiind promovată intens bălăcăreala în comunicare, exact ca pe vremuri în anii 50 când deveneai dușmanul poporului printr-o simplă declarație a secretarului de partid.
Îmi pun deseori întrebări legate de situația în care se află România și oamenii politici ai ultimilor 20 de ani. Suntem pulverizați ca nație, nu mai avem modele sociale, iar prostia e promovată ca rang de virtute politică. De 60 de ani România își macină elitele. Nu am ieșit încă din reflexele negative construite în perioada comunistă. Iar simplu fapt că la Primăria Municipiului Iași, viceprimarul de o altă culoare nu este lăsat să își exercite atribuțiile firești, nu are nici o explicație care să aibă legătură cu bunul simț.
Domnule primar Nichita, când te vei întoarce din concediu să nu îndrăznești să mai deschizi gura la alții sau măcar, pentru a părea mai echilibrat, pune-i pe cei din jurul tău să bată câmpii cu grație. Nici măcar nu îți dai seama câtă dreptate ai avut atunci când ai spus că lucrurile importante au nevoie de timp, nu în timpul tău, evident.
23 August 2010, 10:59 am
Descoperirile arheologice din zona proiectului PALAS depășesc nivelul de importanță pe care l-au dat istoricii atunci când a fost aprobat proiectul. Alte țări, atunci când găsesc asemenea vestigii arheologice blochează tot și dezvoltă adevărate muzee în aer liber. Identitatea istorică a Iașiului este una din valorile care nu a fost folosită niciodată cu maximă atenție și poate singura care ne permite și astăzi să folosim Iașiul ca pe un fanion în istoria Moldovei.
Voi adresa o scrisoare Ministrului Culturii și Patrimoniului Național, Kelemen Hunor, Ministrului Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea și primarului Municipiului Iași, prin care le voi cere oprirea temporară a lucrărilor și realizarea unor dezbateri publice pentru a căuta soluții de conservare și punere în valoare a acestor adevărate comori ale Iașiului.
Am speranța că la acest demers se vor alătura și istorici, arhitecți sau arheologi pentru a propune soluții factorilor de decizie în așa fel încât să nu se piardă importanța istorică a acestor vestigii. Ieșenii merită atenția edililor și totul trebuie să fie cunoscut în toate detaliile.
13 August 2010, 1:40 pm
Ca urmare a solicitării transmise de deputatul PDL, Nicuşor Păduraru, Guvernului României privind urgentarea finalizării lucrărilor la ,,Amenajarea Hidroenergetică Paşcani”, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a transmis un răspuns prin care confirmă importanţa investiţiei menţionate şi faptul că Hidroelectrica va căuta să indentifice soluţii pentru devansarea termenului de punere în funcţiune a acestei investiţii.
Se menţionează deasemenea inițierea demersurilor în vederea declarării utilităţii publice ca lucrare de interes naţional, ceea ce presupune că lucrările pot fi urgentate şi finalizate în timp util de către S.C. Hidroelectrica S.A.
“Voi lua legătura personal cu reprezentanţii Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru a monitoriza şi sprijini dosarul legat de declararea acestei investiţii ca fiind de interes naţional. Deasemnea am informat Instituţia Prefectului Judeţului Iaşi despre toate acestea, solicitând efectuarea demersurilor administrative legate de situaţia fondului funciar, mai precis, legat de terenurile care vor fi ocupate de lacul de acumulare din spatele barajului”, a declarat deputatul Nicuşor Păduraru.
Deputatul Nicuşor Păduraru consideră că această investiţie vine în întâmpinarea demersurilor Guvernului României de protejare a localităţilor din avalul râului Siret, care au fost afectate de inundaţiile din ultimii ani. Finalizarea acestei lucrări va permite protejarea locuitorilor care au fost afectaţi de fiecare dată când râul Siret a ieşit din matcă şi a depăşit cotele de inundaţi.
Comunicat de presă trimis de biroul de presă a deputatul Nicuşor Păduraru, astăzi 13 august 2010.
