Adomniţei suferă de atacuri energetice!?

18 Ianuarie 2010, 5:16 pm

Cum alegerile sunt un capitol închis o perioadă destul de lungă de acum încolo, prezenţa extrem de activă a peneliştilor ieşeni pe scena mediatică legată de politica locală sau naţională nu mi se pare a fi un semn de vitalitate politică ci mai degrabă o parte dintr-un mecanism politic intern. Motivele acestor ieşiri mai ţin şi de seisme în înţelegerile transpartinice locale ce au generat pierderea unor interese sau de reaşezările lui Fenechiu în eşalonul politic central.

Evit în general să mă pronunţ pe bucătăria internă din alte partide. Sunt însă câţiva politicieni penelişti extrem de agresivi mediatic în ultimul timp, care amestecă rufele murdare din interiorul propriilor partide cu păreri critice despre alţii sau brusc devin interesaţi de subiectele locale. Discursul public fără conţinut sau plin de invective, hai să spunem că e pe măsura calităţilor politice ale emitentului de opinie. Tehnica folosită: se aruncă o minciună la care se solicită răspuns de negare pentru a proba că nu e aşa. Evident e o dovadă de mitocănie amestecată cu suficienţă care în politică din păcate sunt îndelung exersate şi au efect, unii lideri ieşeni fiind experţi în aşa ceva.

Cred însă că Adomniţei are un fel de atacuri energetice fiind supraîncărcat politic. La o emisiune de la o televiziune locală a repetat cu neruşinare o minciună pe care am găsit-o şi în nişte declaraţii de-ale lui Fenechiu, legată de faptul că parlamentarii din PDL nu ar fi votat amendamentele cu proiectele Iaşului, aspect absolut fals.

Utilizarea unor texte gen “vă spun sigur că aşa e; ştiu eu; nu există dubii ca” încearcă să deturneze atenţia şi să anuleze percepţia vizibilei alianţe cu PSD a PNL-ului în consiliul municipal sau judeţean. Vă daţi seama: cum poate să se mai plângă Adomniţei de problemele locale dacă nu mimează opoziţia? Voturile din CL sau CJ arată clar susţinerea oferită de PNL către PSD la momentele critice. Aşa că ieşirile agresive de solicitare a unor întâlniri pe teme locale nu au fundament politic real. E mai degrabă o şmecherie. Puţină lume îl asociază pe Adomniţei cu deciziile locale PNL, aşa că forţează aşa zisele întâlniri între şefii organizaţiilor municipale, omiţând faptul că la PSD ar fi trebuit să îl cheme pe Doru Tompea şi nu pe Nichita sau cel puţin pe amândoi. La oricare din partide, asemenea întâlniri publice au loc între echipe desemnate statutar cu obiective clare. Chestiile astea individuale sunt mai degrabă transpartinice şi ţin de subteranele politicii, viziune cel puţin neconformă cu sensul declarat.

Nu voi reveni pe marginea părerilor sale, deja devine enervant precum un caniche agăţat de pantaloni după ce îşi primeşte dojana că a uitat iar colţul în care avea voie să îşi marcheze teritoriul. Nu voi face nici trecerea în revistă a furnizorilor de echipamente IT, mobilier sau firmele de construcţii abonate la şcolile ieşene din perioada sa ministerială. Dacă vorbesc de şcolile rămase neterminate în urma sa, se vor găsi şi aplaudaci care să arate eforturile sale pentru Iaşi, fără să se gândească nici măcar o secundă la suma imensă şi imposibilă, necesară pentru terminarea acelor investiţii.

Ieşirile mediatice aparent violente mă determină să cer deputatului Adomniţei să recitească textul lui Liiceanu şi anume celebrul “Apel către lichele”. Iar după ce voi primi oficial lista subcontractanţilor primăriei Iaşului pe zona de investiţii, o analiză pe text va deveni interesantă. Apropo, la 24 ianuarie 2007 în discursul pe care l-am ţinut în Piaţa Unirii am insistat de mai multe ori pe două sintagme: Iaşul merită mai mult şi ieşenii merită şi mai mult. La locale, Adomniţei a folosit un mesaj identic pentru care îi dau un răspuns sec de 9% : “Aşa e, dar nu eşti tu acela!”.